Practici în domeniul logopedic pentru formabilii CFCL
Formatorii Departamentului Educația Timpurie și Învățământ Primar din cadrul Centrului Formare Continuă și Leadership al Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” au invitat formabilii de la programele Pedagogie în învățământul primar și Pedagogie preșcolară la o discuție cu logopedul-psiholog Doina Adașan, fondatoarea și directoarea Centrului de Dezvoltare Timpurie „Scăpărici”.
Specialistul a venit în fața publicului pentru a-și împărtăși experiența și a explica cât de importantă este respirația în formarea limbajului copilului de vârstă școlară mică și timpurie. Scoțând în vizor influența gadgeturilor asupra copiilor, dumneaei a îndemnat cadrele didactice să organizeze în clasă exerciții ce implică tehnica corectă a respirației contribuind, astfel, la dezvoltarea limbajului și memoriei, la oxigenarea creierului, la stăpânirea propriilor emoții etc.
În acest sens, Doina Adașan a propus o serie de exerciții și metode practice de antrenare a respirației. Cea mai des folosită ar presupune suflarea printr-un pai pentru sucuri într-o mănușă medicinală din latex. Pe mănușa umflată pot fi desenate emoticoane, scrise exerciții matematice, diverse expresii, totul fiind în concordanță cu obiectul la lecția căruia se execută activitatea. Este foarte important ca tehnica inspirării și expirării să fie executată corect, iar copiii să înțeleagă necesitatea acestor exerciții. De aceea, fiecare profesor/educator trebuie să le explice ce se întâmplă când inspiră și când expiră. Copilul va pune mâna la piept pentru a înțelege cum decurge procesul.
Pentru a face tranziția de la un obiect la altul, poate fi pusă în practică metoda mirosirii florilor. Copiii vor fi aranjați într-un rând și fiecare va mirosi o floare. La fel, poate fi utilă metoda depășirii obstacolelor în timp ce elevul conduce suflând o pană sau o bucată de vată. Sunt două tehnici foarte utile pentru lecțiile la care sunt studiate păsările și florile. În cazul grupurilor cu mulți copii metodele pot fi aplicate în competiții pentru a dezvolta caracterul de competitor. Finalmente, fiecare activitate va crea a stare de bine copilului, îl va face fericit, respectiv, lecția îi va părea și mai interesantă. De asemenea, putem apela la tehnica de umflare a baloanelor sau de suflare a baloanelor de săpun, în executarea căreia e posibilă și implicarea părinților.
Doina Adașan a vorbit și despre importanța dezvoltării motricității fizice prin exerciții care pot fi puse în practică atât de învățători, cât și de educatori. De exemplu, pedagogul poate cere copilului să scrie aceeași frază cu mâna dreaptă, apoi cu stânga. La lecția de artă plastică poate experimenta crearea noilor culori, apelând la o pipetă și un pahar cu apă curată. Metoda respectivă implică și gândirea, logica, motricitatea. În urma acestui experiment profesorul poate cere copilului să formeze fraze complexe din cele observate. La fel, într-un bol de sticlă, pe care sunt scrise litere, turnăm apă și observăm cum literele se dizolvă, se mișcă.
Formabilii CFCL au fost îndemnați să se implice în dezvoltarea motricii copiilor, învățându-i să își lege șireturile. În acest proces trebuie neapărat implicați părinții, care pot cere copilului să curețe o ceapă, să aleagă orezul de hrișcă etc. La fel de ușor educatorii ar putea să îi implice în culegerea diverselor tipuri de cereale de pe un cub modelat din plastilină. Toate aceste activități îl vor face pe copil mai grijuliu și mai răbdător.
Parcursul dezvoltării limbajului implică și auzul fonematic. La vârsta de 3-5 ani atenția auditivă, memoria auditivă a copilului este mai accentuată. De aceea este foarte important ca copilul să nu fie lăsat să schimonosească cuvintele și să fie învățat să le rostească corect. O recomandare ar fi citirea cu intonație, mimică și gesturi de la vârsta de 2 ani. Fiecare povestire trebuie formulată în cuvinte simple, scurte și însoțită de imagini viu colorate. La fel, pot fi inițiate exerciții de depistare a cuvintelor corecte. Profesorul va inventa cuvinte inexistente și le va introduce în joc împreună cu cele corecte, iar copilul va avea misiunea de a le alege pe cele corecte. Acest proces îl va amuza, dar îl va ajuta să însușească cuvântul rostit corect. Respectiv, memorarea nu va fi mecanică, ci logică, iar pronunțarea va fi cea corectă. De asemenea, putem schimba accentul unor cuvinte care, în rezultat, își schimbă și sensul. Cu ele copiii ar putea formula propoziții logice. Astfel, elevul va însuși mult mai ușor, iar profesorul va crea pauze dinamice.
Logopedul recomandă punerea în practică a exercițiilor utile pentru dezvoltarea mușchilor faciali, urechilor și ochilor prin recitarea poeziilor ce conțin interjecții. Auzul fonematic poate fi dezvoltat și prin audierea sunetelor obținute prin bătăi de palme, picioare sau bătutul în diferite obiecte sau suprafețe. Pentru a elimina bâlbâielile, putem implica sunetele, schimbarea intensității vocii.
În finalul activității Doina Adașan a prezentat Ghidul pentru pici ABC-ul reciclării, care are la bază o poveste, povestea sticluței, ce impresionează copiii prin faptul ca ea călătorește în diverse medii unde nu este acceptată și, în final, se transformă într-o păpușă. Acest ghid conține informații despre metodele de colectare și reciclare a deșeurile pe înțelesul copiilor. În acest context, autoarea a îndemnat cadrele didactice să explice copiilor cu ce poate fi înlocuit un obiect nociv (sticlele și pungile din plastic) precum și să le organizeze excursii la fabricile sau atelierele de reciclare.
